„BUNĂTATEA – COMOARA SUFLETULUI” DE IAȚCO TATIANA

BUNĂTATEA – COMOARA SUFELTULUI

Bunătatea ce se află                                                  

În inima unui om                                                       

E ca pâinea de pe vatră,                                            

Prețuită de străbuni…                                                

Tare-i greu găsită astăzi,                                             

Când ai sufletul distrus,                                             

Tot o cauți printre oameni,                                         

Dar degeaba, nu-i , s-a dus…                                      

Și tot mergi pe drum căutând-o,

Te oprești la orice colț

Și te-ntrebi, ”Da unde-i oare?”,

”De ce nu e cum a fost?”

– Doamne, unde-i bunătatea,

Ce ai dat-o tu la oameni?

De ce-au făcut ei toți asta?

Un morman de răutate…

Iată, am ajuns la capăt

Și, mergând pe drumul larg,

Mi-am dat seama c-am găsit-o,

Între flori și oameni dragi…

AUTOR: IAȚCO TATIANA, IPLT „Ginta Latină”