PAȘI DE SPERANȚĂ! (III VARIANTE)

PAȘI DE SPERANȚĂ! (VARIANTA I)

Pe drumuri de gânduri, cu pași de speranță,

Glasul libertății ne cheamă la avanpremieră.

În razele Soarelui sau umbrele nopții

Măreț strălucind inimii ce luptă și speră.

În lumea zbuciumată, sub cerul senin,

Libertatea e comoară, e vis, e destin;

În cântul păsării și-al izvorului murmur ceresc

E-o poveste eternă, e-un ecou strămoșesc.

Născută în grădina gândurilor cu mii de culori,

E floarea sufletului lipsit de ceață și nori,

Iar inimile cu vise distruse de nedreptate

Le urcă-n zări de-arome și minunea se poate.

În razele Soarelui sau umbrele nopții,

Măreț strălucind inimii ce luptă și speră,

Ne cheamă libertatea – cea mai mare comoară.

Aurul… e prea sărac aurul din orice eră.

PAȘI DE SPERANȚĂ! (VARIANTA II)

Pe drumuri de gânduri, cu pași de speranță

Vezi libertatea în avanpremieră.

În razele Soarelui sau umbrele nopții

Lucește inimii ce luptă și speră.

În lumea zbuciumată, pe cerul senin,

Libertatea e comoară, e vis, e destin.

Prin cântul păsărilor, prin al frunzei tangou,

Țesută din raze eterne, e-un ecou de ecou.

E-o stea ce-nflorește în gânduri senine,

E-o stea ce-nflorește în inimi candide,

Spre-aromele ei cerești, luminate,

Spre steaua libertății zboară sufletu-n noapte.

Libertatea, în fiecare clipă, în fiecare vis,

Va fi o comoară, fi-va gândului zare…

Cu stelele veghează peste cerul nopții

Astrul sufletului fără timp și hotare.

PAȘI DE SPERANȚĂ! (VARIANTA III)

Pe drumuri de gânduri, cu pași de speranță,

Libertatea ne cheamă, ca o dulce avanpremieră.

În razele soarelui sau umbrele nopții,

Ea strălucește-n inimi, în armonie și bucurii.

În lumea zbuciumată, sub cerul senin,

Libertatea e comoara, un vis, un destin.

În cântul păsărilor sau murmurul râului,

E o poveste veșnică, un ecou de ecou.

Cu flori colorate în grădina gândurilor,

Libertatea înflorește în suflete fără nori.

Cu zborul de aripi în vise nelegiuite,

Ea eliberează inimi, ca un cântec de libertate.

În fiecare clipă, în fiecare vis,

Libertatea e comoara ce nu o poți pierde.

Cu stelele strălucind peste cerul nopții,

Ea rămâne mereu, eternă și fără hotare.

AUTOR: LAZĂR VALERIA, CLASA A VII-a „D”, IPLT „GINTA LATINĂ”